Joaca, un nou limbaj al designului interior. De ce casele viitorului vor fi mai jucăușe, nu perfecte

Home Therapy - DesignTherapy

colecție jucării IKEA GREJSIMOJS

Într-o lume obsedată de ordine, minimalism și spații „instagramabile”, designul interior începe să se miște într-o direcție neașteptată: spre joacă. Nu ca estetică, ci ca strategie de wellbeing, conectare și adaptare la realitatea emoțională a familiilor de azi. IKEA Play Report 2024 arată clar că joaca nu mai este percepută ca o activitate marginală, rezervată copiilor, ci un mecanism esențial de reducere a stresului, stimulare a creativității și reconectare uman. Iar designul interior începe să reflecte această schimbare de percepție, începând cu familiile.

Ani la rând, designul a fost în mare parte despre control: linii curate, obiecte bine definite, funcțiuni clare. Casa trebuia să arate bine. Și mulți au avut de câștigat din acest joc continuu al organizării. 

Astăzi, datele arată că petrecem mai mult timp în interior ca niciodată, iar casa a devenit simultan birou, școală, loc de joacă, refugiu și spațiu de reglare emoțională. Copiii percep lumea exterioară ca fiind imprevizibilă și adesea periculoasă, iar locuința devine epicentrul siguranței și al exprimării libere. Și orice părinte știe cât de mult își doresc copiii să petreacă timp acasă, cu lucrurile lor. 

În acest context, designul rigid devine aproape disfuncțional. Spațiile trebuie să permită mișcare, explorare, atingere, transformare. Să fie locuibile, nu să amintească de muzee. 

Designul ludic – inteligent

Colecția GREJSIMOJS, lansată recent de IKEA, vine exact în acest punct de inflexiune. Cele 33 de piese ale colecției nu sunt jucării clasice, nici simple obiecte decorative, ci obiecte hibride, care activează imaginația indiferent de vârstă.

Un taburet care „își arată colții” doar când este deschis, cutii de depozitare în formă de pisici, un balansoar-pasăre sau reinterpretarea scaunului MAMMUT cu o husă pufoasă sunt exemple de design care nu cere permisiunea să fie atins. Dimpotrivă, o invită.

„GREJSIMOJS este o colecție concepută cu grijă, care se integrează ușor în ambientul oricărei locuințe, chiar și după ce copiii au adormit”, explică Anna Granath, Range Identity Leader la IKEA. Observația este esențială: joaca nu mai este segregată în camere dedicate, ci integrată firesc în spațiile comune.

Ce spune știința despre spațiile care invită la joacă

Studiile referitoare la psihologia spațiului locuit arată că interioarele care includ elemente tactile, forme organice și culori expresive stimulează explorarea și reduc stresul, atât la copii, cât și la adulți. IKEA Play Report confirmă acest lucru: joaca este asociată cu scăderea nivelului de stres și cu o stare generală de bine, iar obiectele din casă pot deveni catalizatori ai acestei stări.

Mai mult, raportul arată că peste 54% dintre părinți își doresc să se joace mai mult cu copiii lor, dar se confruntă cu lipsa timpului, a spațiului și a inspirației. Aici intervine designul: nu ca decor, ci ca facilitator de comportamente.

IKEA Playtypes: când designul pornește de la felul în care oamenii învață

Colecția GREJSIMOJS este construită pe cadrul IKEA Playtypes, care identifică cinci stiluri naturale de joacă: Explorează, Creează, Imaginează, Mișcă-te și Concurează. Aceste tipare nu sunt specifice doar copilăriei, ci descriu felul în care oamenii, indiferent de vârstă, relaționează cu mediul.

Astfel, un covor devine peisaj de explorare. O lampă cu formă de girafă devine lumină de veghe. Un obiect aparent decorativ capătă o funcție emoțională. Pe scurt, designul invită la descoperire, nu la contemplare.

Imperfecțiunea ca nou standard estetic la IKEA

Unul dintre cele mai interesante insight-uri din procesul de creație al colecției este inspirația designerilor din propriile copilării: obiecte „interzise”, dorite, dar intangibile. GREJSIMOJS propune o locuință în care nimic nu este interzis, iar această schimbare este profund culturală.

Designul ludic acceptă zgomotul, mișcarea, dezordinea temporară. Nu urmărește perfecțiunea, ci adaptabilitatea. Ceea ce, conform studiilor, pregătește copiii (și adulții) pentru un viitor mai puțin predictibil. 

Joaca este un mod de a învăța

IKEA Play Report 2024 transmite un mesaj clar: joaca este una dintre puținele activități care creează conexiune autentică între generații. Într-un context în care adulții și copiii petrec tot mai puțin timp jucându-se împreună, designul interior poate deveni un aliat discret, dar eficient.

„Știm că joaca ne apropie și este cea mai puternică modalitate de a învăța pe termen lung. Astfel a luat naștere GREJSIMOJS”, spune Maria Törn, Range Area Manager IKEA Kids. Designul nu mai este doar despre obiecte, ci despre relații.

Concluzia raportului, dar și principiul de la care a pornit această colecție este că, în viitor, casele nu vor fi mai mari, mai scumpe sau mai minimaliste. Vor fi mai flexibile, mai permisive și mai umane. Joaca nu va mai fi ascunsă în camere pentru copii, ci va deveni parte din limbajul vizual și funcțional al locuinței.

Ce ne place cel mai mult la această colecție este că GREJSIMOJS nu este de fapt doar o colecție, ci transmite un mesaj: designul care contează este cel care ne invită să trăim, nu doar să privim.

Iar dacă vreți să vedeți ce mai crează designerii IKEA, vă invit să o urmăriți pe Ellen Hallstrom aici. Ea este și cea care a creat balansoarul din această colecție. 

Câteva highlights din raportul IKEA: 

  • Joaca este percepută ca antidot la anxietate, stres și presiune existențială, nu ca un bonus plăcut. Copiii sunt mai preocupați de bani, siguranță și viitor decât acum 5 ani, iar joaca devine un mecanism de reglare emoțională, nu un lux
  • Crește importanța emoțională acordată banilor, siguranței și presiunii, în timp ce scade interesul pentru explorare, creativitate și noutate (comparativ 2019–2023). Asta indică o copilărie mai scurtă și mai „responsabilizată” emoțional
  • Părinții spun că fericirea și wellbeing-ul sunt mai importante decât performanța academică. În realitate, homework-ul, afterschool-ul și competiția educațională mănâncă timpul de joacă. Avem o disonanță între valori declarate și comportamente forțate de sistem
  • „Play isn’t equal” nu e o metaforă: lipsa de spațiu, bani, timp și energie emoțională face ca joaca să fie un privilegiu. Joaca devine un marker de clasă socială, nu doar o alegere parentală
  • În joacă, copiii iau decizii, stabilesc reguli, conduc. În restul vieții lor, agenda e setată de adulți. Joaca devine astfel un exercițiu de identitate, nu doar de distracție
  • Părinții vor să cultive self-love; copiii cer libertate și autonomie. Aici e o diferență importantă de perspectivă: adulții gândesc în termeni psihologici, copiii în termeni experiențiali
  • Copiii percep lumea exterioară ca periculoasă (pandemie, războaie, crize). Casa nu mai e doar „acasă”, ci epicentrul siguranței, jocului, conectării și identității. De aici presiunea enormă pusă pe spațiul domestic
  • Cu 60% din joburile viitorului încă inexistente, joaca antrenează exact ce nu poate fi testat standardizat: adaptabilitate, imaginație, toleranță la incertitudine. Paradoxal, joaca e cea mai serioasă investiție în viitor.

Share This Post!